Hidrogenul, un element abundent și combustibil, a fost considerat combustibilul viitorului în concepte precum GM Electrovan și Toyota Highlander FCHV. Motoarele modificate de BMW și Mazda demonstrează că trecerea de la petrol la hidrogen este posibilă. Tehnologia H2 ICE, dezvoltată de Bosch și Cummins, se bazează pe similaritățile cu motoarele diesel și cele cu gaz natural.
Transformarea hidrogenului din molecula H în formă combustibilă necesită multă energie și implică costuri mari. Metodele actuale de producție includ reformarea cu aburi pentru hidrogen „gri” și „albastru” și electroliza pentru hidrogen „verde”.
Deși tehnologia H2 ICE este promițătoare, se confruntă cu provocări atât la nivel de produs, cât și de infrastructură. Hidrogenul, fie el gazos sau lichid, necesită rezervoare speciale și procese complexe de injectare pentru a preveni problemele și a asigura eficiența.
Motoarele pe hidrogen respectă reglementările „zero emisii”, iar eficiența lor termică poate ajunge la 52%. Totuși, acestea produc oxizi de azot și, ocazional, emisii de carbon, necesitând sisteme avansate de tratare.
Toyota este lider în dezvoltarea tehnologiilor pe bază de hidrogen, testând soluții inovatoare în competițiile auto și vehiculele de testare. Alte companii, precum Mazda și Yamaha, colaborează pentru a dezvolta motoarele H2 ICE.
În industria camioanelor, H2 ICE poate oferi alternative pentru transportul de lungă durată. Cu toate acestea, fără investiții și reglementări clare, implementarea pe scară largă rămâne o provocare.
Rezumat: Hidrogenul câștigă teren ca o alternativă sustenabilă pentru motoarele cu combustie internă. Progresele în dezvoltare și testare de către companii precum Toyota și Bosch promit o tranziție către emisii mai reduse. Însă, producția și infrastructura constituie bariere semnificative care trebuie depășite pentru ca hidrogenul să devină cu adevărat fezabil la scară largă.
